1 00:00:02,080 --> 00:00:06,640 Privire ageră 2 00:00:08,020 --> 00:00:11,590 Cu cât mai mare, cu atât mai bine – cel puțin atunci când vine vorba despre oglinzile telescoapelor. 3 00:00:11,590 --> 00:00:16,670 Însă oglinzile mari trebuie să fie și groase dacă vrei să nu se deformeze sub propria greutate. 4 00:00:17,340 --> 00:00:21,610 Iar oglinzile foarte mari oricum se deformează, oricât de groase și de grele ar fi. 5 00:00:22,680 --> 00:00:29,360 Care este soluția? Oglinzile subțiri și mai puțin grele – și puțină magie numită optică activă. 6 00:00:30,330 --> 00:00:33,350 ESO a pus la punct acesastă tehnologie spre sfârșitul anilor 1980, 7 00:00:33,350 --> 00:00:36,040 când a dat în folosință New Technology Telescope. 8 00:00:37,450 --> 00:00:39,710 Iar acesta înseamnă știință de înaltă clasă și de ultimă oră. 9 00:00:39,710 --> 00:00:45,760 Oglinzile Very Large Telescope – VLT - au 8,2 metri în diametru... 10 00:00:45,760 --> 00:00:48,500 ....dar numai 20 de centimetri grosime. 11 00:00:49,330 --> 00:00:50,330 Și aici intervine magia: 12 00:00:50,990 --> 00:00:53,330 un sistem de control computerizat are gijă ca 13 00:00:53,330 --> 00:00:59,080 oglinzile să-își păstreze tot timpul forma dorită cu o precizie nanometrică. 14 00:01:15,640 --> 00:01:18,950 VLT este cel mai important instrument al ESO. 15 00:01:18,950 --> 00:01:25,860 Patru telescoape identice, își unesc forțele pe piscul Cerro Paranal din nordul Chile-ului. 16 00:01:25,860 --> 00:01:28,040 Construite în anii 1990, 17 00:01:28,040 --> 00:01:32,740 acestea le-au oferit astronomilor accesul la tehnologia de ultimă generație. 18 00:01:37,580 --> 00:01:42,930 În mijlocul deșertului Atacama, ESO a creat un paradis al astronomilor. 19 00:01:58,240 --> 00:02:00,560 Oamenii de știință stau în La Residentia, 20 00:02:00,560 --> 00:02:04,240 o casă de oaspeți parțial îngropată sub pământ și pietriș 21 00:02:04,240 --> 00:02:06,390 într-una dintre cele mai aride zone de pe planetă. 22 00:02:06,870 --> 00:02:12,940 Dar înăuntru se află palmieri viguroși, o piscină, și .... delicioasele deserturi chiliene. 23 00:02:16,260 --> 00:02:16,530 Desigur că 24 00:02:16,530 --> 00:02:21,020 marele avantaj al Very Large Telescope nu este piscina de alături, 25 00:02:21,020 --> 00:02:24,790 ci perspectiva unică pe care o oferă asupra Universului. 26 00:02:29,600 --> 00:02:33,710 VLT nu ar putea exista fără oglinzile subțiri și optica activă. 27 00:02:34,200 --> 00:02:35,280 Dar mai este încă ceva. 28 00:02:35,280 --> 00:02:40,550 Stelele apar neclare chiar și atunci când sunt observate cu cele mai bune și mai mari telescoape. 29 00:02:40,550 --> 00:02:44,590 Care este motivul? Atmosfera Pământului este cea care distorsionează imaginile. 30 00:02:49,300 --> 00:02:53,410 Aici intervine a doua metodă magică. 31 00:02:55,130 --> 00:03:01,410 Pe Paranal, razele laser străpung cerul nopții pentru a crea stele artificiale. 32 00:03:01,410 --> 00:03:05,020 Senzorii utilizează aceste stele pentru a măsura distorsiunile atmosferice. 33 00:03:05,020 --> 00:03:08,150 Și de sute de ori pe secundă 34 00:03:08,150 --> 00:03:12,420 imaginea este corectată de oglinzile deformabile controlate de computer. 35 00:03:13,930 --> 00:03:19,690 Și care este rezultatul final? E ca și cum atmosfera turbulentă ar fi complet înlăturată. 36 00:03:20,090 --> 00:03:21,450 Priviți diferența! 37 00:03:28,470 --> 00:03:31,880 Calea Lactee este o galaxie gigantică în formă de spirală. 38 00:03:31,880 --> 00:03:36,190 Iar în inima ei – la 27 000 de ani lumină depărtare – 39 00:03:36,190 --> 00:03:41,630 se află taina pe care a descoperit-o cel mai mare telescop de la ESO. 40 00:03:43,859 --> 00:03:47,510 Nori masivi de praf ne împiedică să privim în inima Căii Lactee. 41 00:03:47,510 --> 00:03:51,560 Dar camerele în infraroșu pot străpunge praful 42 00:03:51,560 --> 00:03:54,290 și descoperă ceea ce se află în spatele acestuia. 43 00:04:00,220 --> 00:04:05,560 Ajutate de optica adaptivă, ele descoperă zeci de stele gigante roșii, 44 00:04:05,870 --> 00:04:09,500 iar în decursul anilor se poate analiza mișcarea acestor stele! 45 00:04:09,500 --> 00:04:14,270 Ele orbitează în jurul unui obiect nevăzut din centrul Căii Lactee. 46 00:04:16,040 --> 00:04:21,670 Judecând din perspectiva mișcărilor stelare, obiectul invizibil trebuie să fie extrem de masiv. 47 00:04:22,440 --> 00:04:29,000 O gaură neagră monstruoasă, cântărind cu 4,3 milioane de ori mai mult decât cântărește Soarele. 48 00:04:29,730 --> 00:04:33,760 Astronomii au observat chiar limbile de foc aruncate de norii de gaz 49 00:04:33,760 --> 00:04:35,510 care se prăbușesc în gaura neagră. 50 00:04:35,510 --> 00:04:40,460 Și toate acestea sunt văzute prin simpla putere a opticii adaptivă. 51 00:04:42,340 --> 00:04:47,050 Astfel, oglinzile subțiri și optica activă fac posibilă construirea unui telescop gigantic. 52 00:04:47,050 --> 00:04:50,050 Iar optica adaptivă se ocupă de turbulențele atmosferice, 53 00:04:50,050 --> 00:04:53,430 oferindu-ne imagini extrem de clare. 54 00:04:54,210 --> 00:04:56,260 Dar încă nu am terminat cu magia! 55 00:04:56,260 --> 00:05:00,440 Mai apelăm la al treilea tur de magie. Numele acestuia este interferometria. 56 00:05:03,080 --> 00:05:06,030 VLT este alcătuit din patru telescoape. 57 00:05:06,030 --> 00:05:12,170 Împreună, ele se pot comporta ca un singur telscop virtual de 130 de metri. 58 00:05:14,730 --> 00:05:20,350 Lumina colectată de telescoapele individuale este direcționată către tuneluri de evacuare 59 00:05:20,350 --> 00:05:23,460 și acumulată în laboratorul din subteran. 60 00:05:25,220 --> 00:05:31,280 Aici, undele electromagnetice sunt combinate utilizând metrologia laser și linii de întârziere complicate. 61 00:05:36,160 --> 00:05:41,070 Rețeaua rezultată are puterea de acumulare a luminii de la 4 oglinzi a câte 8,2 metri fiecare, 62 00:05:41,070 --> 00:05:47,370 și „privirea de vultur” a unui telescop imaginar de mărimea a 50 de terenuri de tenis. 63 00:05:50,240 --> 00:05:54,010 Patru telescoape auxiliare oferă rețelei mai multă flexibilitate. 64 00:05:54,010 --> 00:05:57,340 Ele pot părea mici în comparație cu cei patru giganți. 65 00:05:57,340 --> 00:06:01,990 Cu toate acestea, ele sunt echipate cu oglinzi de 1,8 metri în diametru. 66 00:06:01,990 --> 00:06:07,580 Oricum ele sunt mai mari decât cel mai mare telescop din lume de acum 100 de ani! 67 00:06:09,300 --> 00:06:12,070 Interferometria optică este un miracol. 68 00:06:12,070 --> 00:06:16,270 Magia luminii stelelor, prinsă în laț în deșert. 69 00:06:16,270 --> 00:06:20,270 Iar rezultatele sunt impresionante! 70 00:06:22,380 --> 00:06:26,850 Interferometrul Very Large Telescope - VLT- "vede" de 50 de ori mai bine 71 00:06:26,850 --> 00:06:28,920 decât telescopul Hubble. 72 00:06:31,990 --> 00:06:36,220 Spre exemplu, ne oferă o imagine de detaliu a unei stele duble vampir. 73 00:06:38,180 --> 00:06:41,050 O altă stea fură materie de la vecina sa. 74 00:06:45,690 --> 00:06:50,470 Nori neregulați din praf de la stele au fost detectați în jurul lui Betelgeuse – 75 00:06:50,470 --> 00:06:54,430 o stea gigantă care este pe punctul de a deveni supernovă. 76 00:06:56,770 --> 00:07:02,020 Iar în discurile de praf cosmic din jurul stelelor noi, astronomii au găsit... 77 00:07:03,010 --> 00:07:06,370 ... materia primă pentru viitoarele lumi asemănătoare Pământului. 78 00:07:07,100 --> 00:07:12,710 Very Large Telescope (VLT) reprezintă privirea ageră a omenirii îndreptată spre cer. 79 00:07:13,400 --> 00:07:16,780 Astronomii au însă alte metode de a-și extinde orizonturile 80 00:07:16,780 --> 00:07:18,890 și de a-și lărgi perspectivele. 81 00:07:18,890 --> 00:07:21,720 La Observatorul European din Emisfera Sudică, 82 00:07:21,720 --> 00:07:27,610 ei au ajuns să vadă Universul într-o lumină complet diferită.