1
00:00:01,280 --> 00:00:06,870
Captarea luminii

2
00:00:12,520 --> 00:00:14,350
De jumătate de secol,

3
00:00:14,350 --> 00:00:19,500
Observatorul European din Emisfera Sudică a arătat lumii splendorile Universului.

4
00:00:26,250 --> 00:00:28,340
Ploaie de stele căzând pe Pământ.

5
00:00:30,390 --> 00:00:33,070
Telescoapele gigantice surprind fotonii cosmici

6
00:00:33,070 --> 00:00:36,940
și îi captează cu ajutorul camerelor pentru imagini astronomice și spectrografelor de ultimă generație.

7
00:00:40,090 --> 00:00:44,810
Imaginile astronomice din zielele noastre sunt foarte diferite de cele din anii 1960.

8
00:00:46,020 --> 00:00:49,130
Atunci când ESO și-a început activitatea, în 1962,

9
00:00:49,130 --> 00:00:53,110
astronomii foloseau plăci fotografice mari din sticlă

10
00:00:54,550 --> 00:00:58,730
nu foarte sensibile, nici foarte precise și extrem de greu de mânuit.

11
00:01:03,570 --> 00:01:07,220
Ce diferență față de detectoarele electronice din zilele noastre!

12
00:01:08,020 --> 00:01:10,500
Acestea reușesc să surprindă aproape fiecare foton în parte.

13
00:01:11,020 --> 00:01:14,000
Imaginile sunt disponibile instantaneu.

14
00:01:14,000 --> 00:01:15,940
Și ceea ce e și mai important,

15
00:01:15,940 --> 00:01:19,920
ele pot fi procesate și analizate cu programele unui computer.

16
00:01:21,020 --> 00:01:24,690
Astronomia a devenit cu adevărat o știință digitală.

17
00:01:31,550 --> 00:01:33,790
Telescoapele ESO utilizează unele din cele mai mari

18
00:01:33,790 --> 00:01:36,460
și mai sensibile detectoare din lume.

19
00:01:36,460 --> 00:01:43,460
Camera VISTA are 16astfel de detectori, însumând un total de 67 de milioane de pixeli.

20
00:01:46,040 --> 00:01:50,810
Acest instrument imens surprinde radiația în infraroșu provenită din norii de praf cosmic,

21
00:01:50,810 --> 00:01:52,140
stelele nou-născute

22
00:01:52,140 --> 00:01:55,210
și galaxiile îndepărtate.

23
00:02:02,530 --> 00:02:08,200
Heliul lichid menține detectorul la minus 269 de grade.

24
00:02:08,200 --> 00:02:11,950
VISTA face un inventar al stelelor cerului sudic

25
00:02:11,950 --> 00:02:15,670
întocmai ca un explorator care studiază un continent necunoscut.

26
00:02:18,480 --> 00:02:21,910
Telescopul VLT Survey, este o altă mașinărie construită pentru a face descoperiri,

27
00:02:21,910 --> 00:02:24,650
dar aceasta funcționează la lunigimi de undă vizibile.

28
00:02:31,020 --> 00:02:34,670
Camera sa, numită OmegaCAM, este și mai mare.

29
00:02:34,670 --> 00:02:40,240
32 detectori CCD (Charge Coupled Device) produc imagini spectaculoase

30
00:02:40,240 --> 00:02:45,100
care însumează 268 de milioane de pixeli.

31
00:02:47,870 --> 00:02:50,930
Imaginea obținută conține un câmp stelar de 1 grad pătrat

32
00:02:50,930 --> 00:02:53,980
—	de patru ori mai mare decât Luna plină.

33
00:02:56,670 --> 00:03:01,220
OmegaCAM generează 50 de gigabiți de informație în fiecare noapte.

34
00:03:02,020 --> 00:03:05,530
Aceștia sunt gigabiți minunați de informație.

35
00:03:08,680 --> 00:03:11,810
Telescoapele de monitorizare, precum VISTA și VST,

36
00:03:11,810 --> 00:03:15,900
scormonesc cerul în căutarea unor corpuri cerești rare și interesante.

37
00:03:16,500 --> 00:03:19,850
Astronomii utilizează în acest sens capacitatea VLT-ului

38
00:03:19,850 --> 00:03:23,490
pentru a studia astfel de obiecte până  în cele mai mici detalii.

39
00:03:26,290 --> 00:03:28,380
Fiecare din cele 4 telescoape VLT

40
00:03:28,380 --> 00:03:30,800
își are propriul set de instrumente unice,

41
00:03:30,800 --> 00:03:33,800
care au la rândul lor o serie de particularități ce le fac unice.

42
00:03:35,000 --> 00:03:42,310
În lipsa acestor instrumente, ochiul gigantic al ESO ar fi, ei bine, orb.

43
00:03:43,349 --> 00:03:49,930
Instrumentele au nume ciudate ca ISAAC, FLAMES (FLĂCĂRI), HAWK-I (ȘOIM 1) și SINFONI.

44
00:03:50,880 --> 00:03:55,350
Mașinării gigantice high-tech, fiecare de mărimea unui autoturism.

45
00:03:57,020 --> 00:03:58,520
Care este

46
00:03:58,520 --> 00:04:03,870
acela de a înregistra fotonii cosmici și de a recupera orice urmă de informație.

47
00:04:06,020 --> 00:04:10,630
Toate instrumentele sunt unice, dar unele sunt speciale față de altele.

48
00:04:10,630 --> 00:04:17,370
Spre exemplu, NACO și SINFONI utilizează sistemul de optică adaptivă al VLT.

49
00:04:20,520 --> 00:04:23,450
Laserele produc stele artificiale

50
00:04:23,450 --> 00:04:27,220
ceea ce-i ajută pe astronomi să corecteze turbulența atmosferică.

51
00:04:33,850 --> 00:04:38,250
Imaginile NACO sunt atât de precise de parcă ar fi făcute din spațiul cosmic.

52
00:04:41,020 --> 00:04:46,720
Și mai sunt și MIDI și AMBER, două instrumente interferometrice.

53
00:04:47,520 --> 00:04:52,330
Aici, undele luminoase a două sau mai multe telescoape se unesc

54
00:04:52,330 --> 00:04:55,880
dând impresia că ar fi capturate de către o unică oglindă gigantică.

55
00:04:58,520 --> 00:04:59,520
Rezultatul:

56
00:05:00,280 --> 00:05:02,410
cele mai clare imagini pe care ți le poți imagina.

57
00:05:06,520 --> 00:05:09,390
Dar astronomia nu se referă doar la imagini.

58
00:05:09,390 --> 00:05:11,080
Dacă ești în căutare de detalii,

59
00:05:11,080 --> 00:05:15,290
Trebuie să diseci lumina stelelor și să-i studiezi compoziția.

60
00:05:18,340 --> 00:05:22,050
Spectroscopia este una dintre cele mai puternice unelte ale astronomiei.

61
00:05:27,840 --> 00:05:31,780
Nu e de mirare că ESO se mândrește cu unul dintre cele mai avansate spectrografe,

62
00:05:31,780 --> 00:05:34,240
este vorba despre puternicul X-Shooter.

63
00:05:35,420 --> 00:05:40,430
Imaginile sunt mult mai frumoase, însă spectrele dezvăluie și mai multă informație.

64
00:05:44,270 --> 00:05:45,520
Compoziția.

65
00:05:46,520 --> 00:05:47,780
Mișcarea.

66
00:05:48,770 --> 00:05:50,060
Vârsta.

67
00:05:56,270 --> 00:06:01,010
Atmosferele exoplanetelor care orbitează în jurul stelelor îndepărtate.

68
00:06:04,550 --> 00:06:08,890
Sau galaxii abia născute la marginea universului vizibil.

69
00:06:12,350 --> 00:06:17,530
Fără spectroscopie, am fi doar niște exploratori care admiră o priveliște frumoasă.

70
00:06:17,530 --> 00:06:18,980
Cu ajutorul spectroscopiei,

71
00:06:18,980 --> 00:06:24,570
învățăm despre topografia priveliștilor, geologia, evoluția și compoziția lor.

72
00:06:34,260 --> 00:06:36,080
Și mai este un lucru.

73
00:06:40,060 --> 00:06:44,930
În ciuda frumuseții liniștitoare, Universul este un spațiu violent.

74
00:06:47,010 --> 00:06:48,700
Corpurile se ciocnesc în noapte,

75
00:06:48,700 --> 00:06:52,680
iar astronomii vor să surprindă fiecare eveniment.

76
00:06:56,020 --> 00:07:01,300
Stele masive și modul lor de viață în titanicele explozii ale supernovelor.

77
00:07:07,580 --> 00:07:10,470
Unele detonări cosmice sunt atât de puternice

78
00:07:10,470 --> 00:07:13,640
încât pur și simplu pun în umbră galaxiile mamă,

79
00:07:13,640 --> 00:07:19,320
inundând spațiul intergalactic cu raze gama invizibile de mare energie.

80
00:07:21,320 --> 00:07:26,980
Telescoapele robotice mici reacționează la alertele automate transmise de sateliți.

81
00:07:26,980 --> 00:07:34,010
În câteva secunde, ele se plasează pe poziție pentru a studia efectele acestor explozii.

82
00:07:35,180 --> 00:07:38,680
Alte telescoape robotice se focalizează asupra unor evenimente mai puțin dramatice,

83
00:07:38,680 --> 00:07:43,510
așa cum sunt planetele îndepărtate care trec prin fața stelelor-mamă.

84
00:07:46,260 --> 00:07:49,170
Cosmosul se află într-o continuă mișcare.

85
00:07:49,170 --> 00:07:52,690
ESO încearcă să nu rateze nici măcar o bătaie de inimă.

86
00:07:55,020 --> 00:07:58,900
Cosmologia reprezintă studiul Universului ca întreg,

87
00:07:58,900 --> 00:08:03,110
structura, evoluția și originea acestuia.

88
00:08:07,020 --> 00:08:11,820
În acest domeniu, este esențial să surprinzi cât mai multă lumină posibil.

89
00:08:11,820 --> 00:08:17,880
Aceste galaxii sunt atât de îndepărtate încât numai o mână de fotoni mai ajung pe Pământ.

90
00:08:20,020 --> 00:08:23,510
Dar acești fotoni dețin indicii cu privire la trecutul cosmic.

91
00:08:25,320 --> 00:08:27,770
Ei au traversat Universul în miliarde de ani

92
00:08:27,770 --> 00:08:31,470
și pot oferi o imagine a zilelor de început ale Universului.

93
00:08:32,020 --> 00:08:37,150
Tocmai de aceea, avem nevoie de telescoape mari și de detectoare din ce în ce mai sensibile.

94
00:08:37,950 --> 00:08:40,070
În ultimii 50 de ani,

95
00:08:40,070 --> 00:08:44,520
telescoapele ESO au dezvăluit unele dintre cele mai îndepărtate galaxii și quasari

96
00:08:44,520 --> 00:08:46,580
observate vreodată.

97
00:08:50,020 --> 00:08:53,980
Au ajutat chiar la descoperirea modului de distribuție a materiei negre,

98
00:08:53,980 --> 00:08:56,970
al cărei secret încă nu a fost dezvăluit.

99
00:09:03,580 --> 00:09:09,790
Cine știe ce ne rezervă următorii 50 de ani?