Stele foarte bătrâne

Determinarea vârstei Universului

"Spectrele acestei stele relativ slabe sunt absolut superbe — ba chiar de o calitate care până de curând era rezervată doar stelelor vizibile cu ochiul liber. În ciuda strălucirii slabe, linia uraniului poate fi măsurată cu o precizie excelentă."

Roger Cayrel, Observatorul din Paris
ESO Observations

Astronomii au folosit telescopul VLT pentru a efectua măsurători unice, care deschid calea către o determinare independentă a vârstei Universului. Aceștia au măsurat pentru prima oară cantitatea de izotop radioactiv uraniu-238 dintr-o stea născută pe vremea când Calea Lactee, galaxia în care locuim, era încă în formare. Consultați comunicatul de presă al ESO, nr. eso0106.

Precum datarea cu carbon din arheologie, dar pentru perioade de timp mult mai mari, acest „ceas” de uraniu măsoară vârsta stelei. El arată că astrul are 12,5 miliarde de ani vechime. Din moment ce steaua nu poate fi mai bătrână decât însuși Universul, înseamnă că acesta din urmă este chiar mai vechi. Acest lucru este în concordanță cu ceea ce cunoaștem din cosmologie unde se pretinde o vârstă a Universului de 13,7 miliarde de ani. Steaua anterior menționată, dar și galaxia noastră, trebuie să se fi format la scurt timp după Big Bang.

Împingând tehnologia la extrem, un alt rezultat pune într‐o lumină nouă primele momente ale Căii Lactee. Astronomii au efectuat primele măsurători ale conținutului de beriliu din două stele aparținând unui roi globular. Astfel, au putut studia intervalul de timp dintre formarea primelor stele din Calea Lactee și formarea celor din roiul globular. Au descoperit că prima generație de stele din galaxia noastră trebuie să se fi format la scurt timp după sfârșitul perioadei de ~200 de milioane de ani, cunoscută drept „epoca întunecată”, care a urmat Big Bangului. Consultați comunicatul științific pentru presă al ESO, nr. eso0425.