ALMA

În căutarea originilor noastre cosmice

Artist impression of the Atacama large Millimetre ArrayPe înaltul platou Chajnantor din Anzii chilieni, Observatorul European de Sud (ESO) împreună cu partenerii săi internaționali construiește ALMA — un telescop de ultimă generație destinat studierii luminii provenite de la unele dintre cele mai reci obiecte din Univers. Această radiație, cunoscută drept radiația milimetrică și submilimetrică, are lungimi de undă situate în jurul valorii de un milimetru, plasându-se între lumina infraroșie și undele radio. ALMA este cel mai mare proiect existent în astronomia terestră.

Ce este astronomia submilimetrică?

Acestor valori ale lungimii de undă le corespunde radiația emanată de vaști nori interstelari, a căror temperatură este de câteva zeci de grade deasupra lui zero absolut, precum și galaxii foarte bătrâne și îndepărtate. Astronomii care studiază această radiație pot stabili condițiile chimice și fizice ale norilor moleculari — regiuni dense de gaze și praf, locul de naștere al noilor stele. Adesea, asemenea regiuni din Univers sunt de fapt zone întunecate și obscure în lumina vizibilă, dar foarte strălucitoare în spectrul milimetric și submilimetric.

De ce construim ALMA în înalții Anzi?

Artist impression of the Atacama large Millimetre ArrayRadiația milimetrică și submilimetrică deschide o fereastră către enigmaticul Univers rece, însă aceste semnale sunt într-o foarte mare măsură absorbite de vaporii de apă din atmosfera Pământului. Telescoapele destinate acestei părți a astronomiei trebuie construite în locuri înalte și aride, precum platoul Chajnantor, situat la 5000 m altitudine, unul din cele mai înalte locații astronomice observaționale din lume.

Locația ALMA, amplasată la 50 km est de San Pedro de Atacama, în nordul statului Chile, este una dintre cele mai aride locuri de pe glob. Astronomii pot găsi aici condiții inegalabile pentru observarea cerului, însă aceștia trebuie să opereze un instrument de top în condiții extreme. Astfel, altitudinea locației Chajnantor este cu 750 m mai mare decât cea a observatoarelor de pe Mauna Kea, respectiv cu 2400 m mai mare decât cea a telescopului VLT din Cerro Paranal.

ALMA va fi un telescop unic cu un design revoluționar, inițial alcătuit din 66 de antene de înaltă precizie, care operează la lungimi de undă de 0,3–9,6 mm. Rețeaua principală va conține 50 de antene, de 12 metri în diametru, acționând împreună ca un singur telescop — un interferometru. O altă rețea compactă suplimentară compusă din patru antene de 12 metri, respectiv 12 antene de 7 metri va completa telescopul. Cele 66 de antene pot fi dispuse în diverse configurații, distanța dintre acestea variind de la 150 de metri la 16 kilometri, lucru ce va conferi rețelei o capacitate de „zoom” formidabilă. Astfel, ALMA va putea scana Universul la lungimi de undă milimetrice și submilimetrice, cu o sensibilitate și o rezoluție fără precedent. Vederea sa va fi de până la 10 ori mai precisă decât cea a Telescopului Spațial Hubble și va completa seria de imagini provenite de la interferometrul VLT (VLTI).

ALMA este cel mai puternic telescop pentru observarea Universului rece — gaz molecular și praf, precum și urmele radiației Big Bangului. ALMA va studia elementele care au stat la baza formării stelelor, sistemelor planetare, galaxiilor și vieții înseși. Furnizând oamenilor de știință imagini detaliate ale stelelor și planetelor care iau naștere în norii de gaz din apropierea sistemului nostru solar și detectând galaxii îndepărtate în formare la marginea Universului observabil (pe care le vedem exact așa cum arătau acum circa 10 miliarde de ani), telescopul va permite astronomilor să răspundă la îintrebări cu privire la problema originii noastre cosmice.

Construcția rețelei ALMA se va finaliza în 2013, însă observații preliminare vor putea fi făcute încă din 2011, folosind doar o parte a antenelor.

Proiectul ALMA este un parteneriat între Europa, America de Nord și Asia de Est în cooperare cu Republica Chile. Finanțarea în Europa provine de la ESO, în America de Nord de la Fundația Națională de Științe din Statele Unite (National Science Foundation, NSF) în cooperare cu Consiliul Național pentru Cercetare din Canada (National Research Council of Canada, NRC) și Consiliul Științific Național al Taiwanului (National Science Council of Taiwan, NSC), iar în Asia de Est de la Institutul Național pentru Științele Naturii (National Institutes of Natural Sciences, NINS) din Japonia în cooperare cu Academia Sinica (AS) din Taiwan. Construcția și gestionarea proiectului ALMA sunt conduse din partea Europei de către ESO, din partea Americii de Nord de către Observatorul Național pentru Radioastronomie (National Radio Astronomy Observatory, NRAO), administrat de Associated Universities, Inc. (AUI), și de către Observatorul Astronomic Național al Japoniei (National Astronomical Observatory of Japan, NAOJ) din partea Asiei de Est. Observatorul comun ALMA (Joint ALMA Observatory, JAO) prevede conducerea și managementul construirii, al punerii în funcțiune și al operării ALMA.

Pentru mai multe informații vizitați site-ul web ALMA sau pe acela al proiectului ALMA desfășurat de ESO.

Mai multe imagini și videoclipuri sunt disponibile în arhiva multimedia a ESO.

Spectacolul de planetariu ALMA

„În căutarea originii noastre cosmice” este un spectacol captivant care prezintă ALMA, cel mai mare proiect astronomic existent. Citiți mai multe la http://www.cosmicorigins.org

Trailerul ALMA